Încă o zi, încă un meci din barajul LNH 2012, de data aceasta disputat la Braşov, unde Corona i-a întâlnit, pe Patinoarul Olimpic, pe harghitenii de la Progym Gheorgheni. După ce, în partidele precedente, ai noştrii au învins cu scoruri mai „normale” (5:3 şi 9:0), ieri seară am avut parte de cea mai intensă „ploaie de goluri” din acest sezon, întâlnirea terminându-se cu un neverosimil 22 la 3.
Când vezi un scor de genul ăsta, practic, cuvintele sunt de prisos. Evident, poţi cădea în „capcana valorii” şi să crezi că Braşovul tocmai a reinventat patinatul, dar nu e aşa. Îi stimez pe jucătorii din Gheorgheni, pentru că nu renunţă la acest sport minunant, în ciuda condiţiilor execrabile de care au parte, dar adevărul e că nivelul lor e foarte slab. Şi, mergând pe aceeaşi idee, tocmai s-a demonstrat, încă o dată, cât de slab e, per total, nivelul hocheiului românesc.
Trecând peste acest aspect mai puţin îmbucurător, o victorie e, totuşi, o victorie şi un încă un pas important către semifinale. De asemenea, meciul în sine a fost un bun prilej de antrenament - deşi Antal Előd spune că ar fi preferat un antrenament clasic - şi un boost de moral, având în vedere că toţi jucătorii şi-au etalat bagajul de skill-uri, spre deliciul spectatorilor.
Mi-au plăcut cel mai mult expresiile de pe feţele lor, plăcerea de a juca fiind evidentă. Cu privire la acest aspect, l-am remarcat mai ales pe Filip Richard, care era tot un zâmbet, tot meciul. În rest, nu mă apuc să fac o cronologie a evenimentelor sau să evidenţiez alţi jucători, pentru că, unu, mi-ar lua o viaţă de om şi, doi, ţinând cont de nivelul adversarului, nu cred că e momentul să ridicăm statui.
Totuşi, parcurgerea foii de meci e un lucru plăcut şi o puteţi găsi aici.
Mai jos, aveţi inclusiv o galerie foto de la meci.
Pentru comentarii, înjurături şi alte forme de socializare, accesează pagina de Google+.